marți, 10 iunie 2008

Curajul...

Cuvantul curaj provine din limba latina, "cor", care inseamna inima.deci a fi curajos inseamna a trai cu inima...numai persoanele slabe traiesc cu capul...de teama inchid toate usile si toate ferestrele cu logica, teorie, concepte...Un om cu adevarat viu, plin de viata, se avanta intodeauna in necunoscut...Trebuie sa ai curajul sa patrunzi mai adanc in tine si sa cauti raspuns la niste intrebari...de exemplu...de ce ti-e frica ? Ce poate sa-ti faca lumea? Pot sa rada de tine...gandeste-te k asta le va face bine, rasul e sanatos...Oamenii pot crede k esti nebun dar nu fi nebun doar pentru ca asa cred ei...a trai pur si simplu nu intodeauna inseamna a trai? Esti multumit cu viata ta? poti spune in momentul asta ca este un dar, un cadou din partea existentei? Ai vrea ca aceasta viata sa-ti fie data iar si iar? Daca raspunsul este negativ inseamna ca trebuie sa faci ceva pentru tine...adica asculta-ti inima, asa te vei indrepta in directia cea buna fara sa te gandesti la ce e bine si ce este rau...Traieste-ti viata!!! Nu cu capul prin cuvinte, teorii si concepte ci cu inima...

Intodeauna...unul pentru celalat...















Atunci cand cerul este acoperit de nori, nu putem vedea soarele, dar stim ca exista. As vrea sa fie la fel si cu noi doi. Nu ne vom putea vedea intotdeauna, dar vom exista intotdeauna unul pentru celalalt...

O mie de ganduri



O MIE DE GANDURI

-Praf in ochi -


“Sunt o mie de ganduri, ce ma duc la tine mereu
Fara tine e pustiu in sufletul meu
Si simt ca ma sting, as vrea sa te ating
Sa te simt langa inima mea astept acea zi
Cand iti vei aminti, ca sunt singura dragoste a ta
Ma inec in lacrimi de dor
Ma sufoca un aer mult prea trist

Sunt o mie de lucruri,
Ce-mi aduc aminte mereu
Doar de tine
Te-am uitat in sufletul meu
Si simt ca ma sting, as vrea sa te ating
Sa te simt langa inima mea astept acea zi
Cand iti vei aminti, ca sunt singura dragoste a ta
Ma inec in lacrimi de dor
Ma sufoca un aer mult prea trist....

Esti ceea ce gandesti...


M-am intrebat desori cum imi pot schimba viata prin gandire? Si mai ales m-am intrebat pot folosi gandirea intr-un sens pozitiv? Marea majoritate a gandurilor sunt indreptate spre propria persoana. Vorbesc cu mine, despre mine, ma intreb, imi raspund si traiam intr-o realitate despre care credeam ca este a tuturor. La acest nivel a intervenit schimbarea. Am modificat modul in care mi-am vorbit, cuvintele pe care mi le-am spus si gandurile pe care le nutream despre mine…Orice gand bun si iubitor despre mine adduce o crestere a energiei si o modificare a atitudinii exterioare. Aceste ganduri imi confera incredere in mine si imi dau puterea de a-mi transforma visele in realitate.
De multe ori am fost influentat de ceea ce spun ceilalti despre mine…dar fiecare traieste in realitatea lui, cu gandurile lui si exprimarile proprii. Oare chiar am nevoie de altii ca sa imi spuna cum sunt? Oare ceilalti ma cunosc mai bine decat mine????? Daca raspunsul este negative de ce sunt momente in care continui sa ma las otravita de gandurile altora? Desi acest lucru se intampla si in sens invers… oare pot cunoaste un om atat de bine incat sa exprimam o parere despre el? Atunci daca raspunsul este negative de ce continui sa-I “otravesc” pe altii??? Intrebandu-ma am ajuns la concluzia ca, cuvantul pozitiv ca rezultat al gandirii positive are efecte benefice atat asupra celui care exprima cat si asupra celui care primeste. Am facut un exercitiu…inainte de a exprima gandurile negative despre cineva mi-am imaginat ca eu sunt persoana care primeste aceste cuvinte…M-am intrebat cum as reactiona, ce as simti?
Chiar daca, recunosc ca nu reusesc sa pastrez permanent o atitidine pozitiva si uneori exercitiul de mai sus de pierde printer norii emotiilor puternice. Recunosc ca uneori gandurile despre mine sunt negative si orice incercare de a le transforma nu are sorti de izbanda. Recunosc ca influentele exterioare sunt puternice mai ales cand vin de la persoane dragi. Recunosc ca este dificil de pastrat un echilibru intre pozitiv si negativ.
Important este ca sunt ceea ce gandesc si gandirea pozitiva mi-a schimbat viata in bine.

Iubirea...


Intr-o relatie de iubire cel mai important lucru este acela sa daruiesti fara sa soliciti iubire. De multe ori daruiesti dar sperand ca iubirea va fi returnata. In momentul cand iubirea devine neconditionata atunci este cel mai maret lucru care se poate petrece vreodata in viata ciuva. Iubirea ar trebui sa fie la fel ca respiratia, sa fie o calitate , sa existe oriunde v-ati afla.
Viata este atat de frumoasa si simpla, nu-i lipseste decat un singur lucru libertatea. daca suntem intr-o relatie il respectam pe celalalt pentru ca relatia presupune un mare respect reciproc, o mare apropiere de intimitatea celuilat pana la suprapunere totala.Iubirea confera libertatea sa fi tu insuti, ea nu are nimic de-a face cu posesivitatea. Atunci cand ceva nu merge bine intr-o relatie de cuplu, il invinovatim pe cel de langa noi. el este unicul responsabil. Aceasta atitudine distruge orice posibilitate a unei cresteri ulterioare. Adevaratii indragostiti cred ca celalat are dreptate si k el este cel care greseste.

In iubire noi suntem cei vinovati. In acest fel relatia se poate deschide iar celalalt va incepe sa simta la fel. Cand doi indragostiti sunt aproape unul de celalalt gandurile lor trec de la unul la altul. Chiar daca nu spun nimic, chiar daca stau in tacere ei cominuca....
Iubirea este o tema ampla asa ca...Va continua...